Sari la conținut
Ultima oră Planul guvernului pentru impozitarea în trepte: între promisiuni de câștig și riscul de pierdere reală
Pulsul Patriei
Economie

Planul guvernului pentru impozitarea în trepte: între promisiuni de câștig și riscul de pierdere reală

O propunere de impozitare progresivă a salariilor până la 6.000 de lei brut ar putea ascunde o creștere a taxelor pentru majoritatea angajaților.

3 min citire
Planul guvernului pentru impozitarea în trepte: între promisiuni de câștig și riscul de pierdere reală
Foto: Ziare.com breaking

Guvernul analizează, la nivel neoficial, implementarea unui sistem de impozitare în trepte pentru salariile care nu depășesc pragul de 6.000 de lei brut. Această măsură ar putea fi o alternativă la creșterile salariale pe care statul nu și le permite pentru anul 2027. Scenariul prevede aplicarea unui impozit zero pentru salariul minim pe economie, de 4.325 lei, urmat de o creștere graduală a taxelor pe măsură ce venitul brut crește.

Conform detaliilor care circulă, pragurile de impozitare ar include un impozit de 1,49% pentru un salariu brut de 4.575 de lei și 2,99% pentru 4.825 de lei. Pentru un salariu brut de 5.075 de lei, impozitul ar ajunge la 4,48%, în timp ce la pragul de 5.325 de lei taxa ar fi de 5,97%. La un salariu brut de 5.575 de lei s-ar aplica un impozit de 7,46%, iar la 5.825 de lei taxa ar fi de 8,86%. La pragul final de 6.000 de lei brut, impozitul ar fi de 10%.

Consultantul economic Adrian Negrescu avertizează că această strategie poate funcționa ca o „alba-neagra”, oferind iluzia unui câștig mic, în timp ce beneficiile reale se pierd prin inflație. El susține că discuția despre aceste grile ascunde dorința statului de a crește impozitul pe salarii pentru cei care câștigă peste 5.000 de lei net. Adrian Negrescu subliniază că aceste pseudo-creșteri salariale de doar 100 de lei se vor topi instantaneu din cauza nivelului record al inflației din România.

O altă problemă majoră vizează impactul asupra bugetului de stat și al comunităților locale. Adrian Negrescu menționează că o lipsă de coerență economică afectează primăriile, care ar vedea veniturile scăzând semnificativ. De asemenea, el estimează o gaura financiară de aproximativ 3 miliarde de lei la bugetul de stat. Consultantul economic consideră că, într-un context de deficit bugetar uriaș, este aproape imposibil ca statul să asume aceste pierderi în următorii 5-10 ani.

Implementarea acestui sistem ar putea schimba comportamentul angajatorilor din mediul privat. Adrian Negrescu argumentează că, odată cu impunerea taxei zero pe salariul minim, mulți antreprenori ar putea reduce veniturile declarate ale angajaților pentru a menține costurile la nivelul minim. Acest lucru ar putea duce la o migrare a unei categorii mari de lucrători către salariul minim pe economie. Consultantul menționează că taxele CAS și CASS reprezintă deja circa 35% din impozitul plătit pe salarii.

În prezent, România se confruntă cu un deficit bugetar semnificativ, ceea ce limitează capacitatea statului de a finanța creșteri salariale sustenabile fără a aduce afectăriuni veniturilor publice. Deciziile fiscale de acest tip sunt adesea luate în calcul pentru a echilibra bugetul național și cel al autorităților locale, în condițiile în care încasările trebuie menținute pentru acoperirea cheltuielilor publice și reducerea deficitului.

Surse

Sursa: Ziare.com breaking

Tot în Economie