Sari la conținut
Ultima oră Românii își reduc cheltuielile pentru divertisment pentru a acoperi facturile și alimentele
Pulsul Patriei
Social

Prăbușirea natalității în România: românii explică de ce tinerii evită să aibă copii

Datele INS arată un minim istoric al nașterilor, în timp ce cetățenii invocă lipsa sprijinului familial și costurile ridicate.

3 min citire
Prăbușirea natalității în România: românii explică de ce tinerii evită să aibă copii
Foto: Adevărul

România a înregistrat în anul 2025 cel mai scăzut număr de nașteri din ultimul secol, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS). Aproximativ 145.700 de copii au fost înregistrați la naștere, ceea ce reprezintă o scădere de peste 11.500 de unități față de anul 2024. Această cifră este de peste două ori mai mică decât cea din 1990, când în țară se nășteau aproape 315.000 de copii, evidențiind o tendință demografică alarmantă.

Rata natalității a coborât la 6,7 nașteri la 1.000 de locuitori, comparativ cu 9,4 în anul 2016, generând un spor natural negativ semnificativ. În 2025, numărul de decese a depășit numărul de nașteri cu aproape 94.000 de persoane, o situație care pare să se mențină și în 2026, conform datelor provizorii de la INS. Această realitate demografică pune presiune pe structura socială și pe viitorul economiei țării.

Cetățenii explică această scădere prin transformarea familiei într-o unitate izolată și „insulară”, lipsită de sprijinul extins al bunicilor sau al comunității. În trecut, generațiile locuiau împreună, iar rudele oferau ajutor concret, de la muncă la produse alimentare. Astăzi, părinții se confruntă cu epuizarea, mama fiind singură cu copilul toată ziua, în timp ce tatăl lucrează continuu pentru a susține cheltuielile, fără ajutorul tradițional al unei rețele de rude.

Costurile economice reprezintă un alt factor determinant, de la investiția inițială în echipamente precum cărucioare sau scaune auto, până la cheltuielile pentru educație. Mulți tineri sunt intimidați de necesitatea de a plăti sume mari pentru grădinițe, activități extracurriculare sau meditații. În plus, presiunea socială și consumerismul creează o competiție subtilă, unde copiii care nu au haine de brand sau acces la resurse financiare generoase pot fi marginalizați de către societate.

Pe de altă parte, în anumite comunități religioase, precum cele penticostale, familiile numeroase rămân o tradiție susținută de credință și sprijin reciproc. Membrii acestor grupuri consideră că o familie mare este o binecuvântare și că sprijinul financiar și social oferit de comunitate reduce greutățile. În aceste cercuri, încrederea în divinitate și în comunitate oferă un optimism diferit față de restul societății, influențând decizia de a avea copii.

Istoricul demografiei românești este marcat de politicile de creștere forțată ale regimului comunist, care au vizat creșterea populației prin interzicerea avortului. Prin Decretul nr. 770 din 1966, statul a încercat să impună familiilor numeroase, însă aceste măsuri au dus la crize sociale și la apariția a mii de copii abandonați în orfelinate. După 1990, țara a intrat într-un declin demografic constant, influențat de migrație și schimbări economice.

Surse

Sursa: Adevărul

Tot în Social