Livia Mascaliuc, o femeie din comunitatea de ucraineni huțuli din Bistra, Maramureș, își continuă tradiția păstoritului după moartea tatălui său. Aceasta gestionează o gospodărie formată din aproape 100 de oi și peste 20 de vaci, fiind una dintre puținele persoane care mai mențin acest stil de viață. Copilăria sa a fost marcată de muncă extrem de grea pe dealurile din zonă, începând încă de la vârsta de 6 ani.
Tatăl ei a ocupat funcția de gazdă de munte timp de 24 de ani, un rol de mare responsabilitate în comunitate. Această poziție era stabilită prin votul oamenilor din sat și presupunea organizarea stânelor, angajarea ciobanilor și gestionarea tuturor animalelor. Gazda de munte avea sarcina de a nota în caiet numărul de capete de animale și de a asigura corectitudinea în distribuirea produselor lactate între gospodării.
Spre deosebire de transhumanța clasică, păstoritul huțul din Bistra nu presupunea deplasări pe distanțe foarte lungi. Oile rămâneau pe munții și dealurile din jurul comunității, adaptându-se la relieful local. Un obicei important era „știmb”, un muls de probă efectuat înainte de adunarea oficială a turmei, pentru a determina cantitatea de lapte pe care o oferă fiecare animal. Rezultatele erau înregistrate riguros pentru a calcula cota de brânză a fiecărui proprietar.
Tradițiile locale includ și ritualuri specifice, precum sărbătoarea numită Mira, când preotul sfințește stâna. În această perioadă, gospodinele urcă pe munte cu mâncare tradițională, iar gazda trebuie să rămână trează noaptea pentru a supraveghea animalele. O regulă strictă impunea ca gazda să nu consume alcool în acea noapte, pentru a preveni riscul ca ciobanii să scape oile din țarc în timpul petrecerii.
Viața la stână implică o vigilență constantă împotriva animalelor sălbatice, precum urșii sau lupii. Ciobanii foloseau câinii pentru a detecta pericolele și stăteau pe rând în colibe mici numite „prestaica” pentru a păzi turmele. În cazul în care un animal era pierdut sau mâncat de fiare, ciobanul era responsabil financiar, trebuind să plătească integral proprietarului suma respectivă dacă nu putea demonstra exact ce s-a întâmplat.
În prezent, această ocupație este în declin deoarece mulți tineri aleg să plece în străinătate în loc să urmeze munca dură a părinților. În zona Bistra, doar aproximativ 6-7 familii mai practică în mod activ acest păstorit tradițional. Deși tehnologia modernă, precum camerele de supraveghere și iluminatul solar, ajută la gestionarea stânei, moștenirea culturală a huțulilor rămâne vulnerabilă în fața migrației economice.
context_missing: true