O nouă metodă de fraudă cibernetică vizează conducătorii auto, profitând de digitalizarea serviciilor publice pentru a accesa datele bancare ale victimelor. Escrocii trimit mesaje prin care solicită plata unor amenzi de circulație inexistente, reușind să păcălească mulți utilizatori. Această tactică este extrem de periculoasă deoarece notificările false pot apărea pe telefon chiar în aceeași conversație cu mesajele autentice primite anterior de la instituțiile statului.
Infractorii utilizează o tehnică numită SMS spoofing pentru a falsifica identitatea expeditorului. Prin această metodă, telefonul grupează mesajele frauduloase în același fir de conversație cu cele legitime, oferind o falsă senzație de siguranță. Destinatarii tind să aibă încredere în noile notificări doar pentru că au primit anterior mesaje reale de la aceeași autoritate în același chat. Mesajele conțin adesea un link pe care șoferii sunt îndemnați să îl acceseze imediat.
Pentru a forța plata rapidă fără verificări suplimentare, escrocii folosesc atât amenințări, cât și promisiuni de reduceri de 50%. În anumite cazuri semnalate în Grecia, infractorii solicitau plata unei amenzi de parcare de doar 10 euro, avertizând că suma va crește la 150 de euro dacă termenul de plată expiră. În realitate, paginile către care sunt direcționate victimele sunt create special pentru colectarea datelor personale și a informațiilor de pe cardurile bancare.
Autoritățile și experții avertizează că adresele de internet folosite de escroci imită domeniile guvernamentale prin modificarea sau adăugarea unui singur caracter. Această diferență este adesea imposibil de observat pe ecranul unui telefon mobil. Șoferii sunt sfătuiți să verifice existența oricărei sancțiuni accesând direct platformele oficiale, fără a folosi niciodată linkurile primite prin SMS. Dacă datele bancare au fost deja furnizate, contactarea imediată a băncii este obligatorie.
Digitalizarea proceselor administrative a facilitat, din păcate, apariția unor astfel de vulnerabilități în comunicarea dintre stat și cetățean. Deși serviciile electronice accelerează plata sancțiunilor, ele creează și noi puncte de atac pentru infractorii cibernetici. Protecția datelor personale și securitatea tranzacțiilor bancare rămân prioritare, însă utilizatorii trebuie să fie extrem de atenți la detaliile tehnice ale mesajelor primite pe dispozitivele mobile.
Contextul securității digitale în România și în restul Europei arată o creștere a tentativelor de phishing prin metode de impersonificare a instituțiilor de stat. Pe măsură ce serviciile publice devin tot mai dependente de comunicarea electronică, riscul de a fi ținta unor campanii de escrocherie prin SMS sau e-mail crește semnificativ pentru populația care utilizează platformele digitale pentru plăți și verificări administrative.