Pauza de prânz devine tot mai scurtă pentru angajații din România, pe fondul unui volum ridicat de muncă și al presiunii constante de a respecta termenele-limită. Conform celui de-al doilea raport Edenred privind obiceiurile angajaților, tendința de comprimare a timpului alocat mesei este evidentă în mediul profesional. Datele colectate arată o schimbare semnificativă față de anul precedent, indicând o scădere a duratei de odihnă și a momentelor de deconectare de la birou.
Analiza statistică relevă faptul că 8 din 10 angajați alocă mai puțin de 30 de minute pentru masă, o cifră în creștere față de anul trecut, când raportul era de 7 din 10. Mai grav, 7 din 10 respondenți au declarat că nu își mai iau deloc pauza de prânz. Peste 60% dintre aceștia indică volumul mare de muncă drept motivul principal pentru care aleg să mănânce direct la birou, în fața calculatorului, în detrimentul unei pauze reale.
Lelia Mancaș, Director Marketing, Comunicare și CSR Edenred, a subliniat că această evoluție reflectă un ritm de lucru tot mai alert și o problemă de cultură organizațională. Deși regulamentele interne pot prevedea o pauză de o oră, angajatorii nu încurajează întotdeauna utilizarea acestui timp. Lelia Mancaș a explicat că simpla existență a unei reguli nu este suficientă dacă nu se inoculează în comportamentul angajaților necesitatea de a se deconecta pentru a rămâne eficienți.
Studiul demonstrează că starea de bine și productivitatea sunt direct legate de timpul de odihnă. 65% dintre angajații care petrec o oră departe de birou susțin că revin cu o energie sporită și o capacitate de concentrare mai bună. În schimb, lipsa pauzei afectează atenția și viteza de lucru. De asemenea, 44% dintre participanți consideră că interacțiunea cu colegii reprezintă unul dintre cele mai plăcute aspecte ale pauzei de prânz, facilitând creativitatea.
Rezultatele studiului, realizat pe un eșantion de 3.000 de angajați cu vârste între 18 și 65 de ani, arată și diferențe între generații. Tinerii acordă o importanță mai mare echilibrului dintre viața profesională și cea personală, preferând beneficii precum experiențele sau activitățile culturale. Angajații cu experiență, de tip baby boomers, se orientează mai degrabă către beneficii precum pensiile și asigurările medicale, reflectând mentalități diferite privind relația cu munca.
În contextul economic actual, companiile par să investească tot mai mult în starea de bine a personalului prin beneficii extrasalariale. Bugetele alocate acestor facilități au crescut semnificativ, ajungând la aproape 1.200 de lei în 2026, comparativ cu aproximativ 600 de lei în 2019. Această dublare a bugetelor indică un interes sporit pentru pachetele de beneficii, deși presiunea de a lucra mai mult rămâne un factor major de stres pentru angajați.