Sari la conținut
Ultima oră Comemorarea a 50 de ani de la primul 10 perfect al Nadiei Comăneci a avut loc la Chișinău
Pulsul Patriei
Politică

România riscă să piardă 3,4 miliarde de euro din fondurile PNRR din cauza unor reforme neîndeplinite

Ministrul Alexandru-Mihai Ghigiu avertizează că două reforme majore pun în pericol accesarea unor sume uriașe din cererile de plată 5 și 6.

3 min citire
România riscă să piardă 3,4 miliarde de euro din fondurile PNRR din cauza unor reforme neîndeplinite
Foto: Adevărul

România se confruntă cu riscul de a pierde aproximativ 3,4 miliarde de euro din totalul de 6,4 miliarde de euro aferenți cererilor de plată 5 și 6 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Alexandru-Mihai Ghigiu, a semnalat vineri că anumite jaloane rămân în zona de risc, afectând posibilitatea de a accesa aceste fonduri europene esențiale pentru bugetul de stat.

Două reforme majore sunt identificate ca fiind principalele motive de îngrijorare pentru autoritățile române în cadrul procesului de evaluare europeană. Acestea vizează Legea ANI și funcționarea AMEPIP, ambele fiind incluse în cererea de plată 6. Alexandru-Mihai Ghigiu a explicat că aceste jaloane sunt considerate reforme cu un risc ridicat de neîndeplinire, ceea ce ar putea duce la pierderea unor sume care reprezintă peste jumătate din totalul cerut.

În ceea ce privește situația Agenției Naționale de Integritate, ministrul susține că România și-a îndeplinit obligațiile asumate prin PNRR. El a precizat că modificările legislative și măsurile adoptate au avut scopul de a întări capacitatea ANI și de a elimina posibilitățile de evitare a consecințelor deciziilor instituției sau ale instanțelor. Din punctul de vedere tehnic, Guvernul consideră că toate obligațiile au fost îndeplinite, încercând să convingă Comisia Europeană de acest fapt.

Evaluarea cererii de plată 5 este așteptată la finalul săptămânii viitoare, în timp ce pentru cererea de plată 6, procesul ar putea fi finalizat la sfârșitul lunii noiembrie sau în primele zile din decembrie. După primirea notificărilor oficiale, România va dispune de aproximativ două luni pentru a depune contestații și documente justificative suplimentare. Acestea ar putea demonstra că reformele au fost realizate, chiar dacă documentația nu a fost transmisă la timp din cauza unor probleme de coordonare administrativă.

Discuțiile cu reprezentanții Comisiei Europene au avut loc atât la nivel politic, cât și tehnic, incluzând consultări cu vicepreședintele Comisiei Europeană responsabil de fondurile europene. De asemenea, premierul Luca Niculescu a abordat subiectul în cadrul unei discuții cu președința Comisiei Europene. Ministerele implicate au prezentat argumente și documente pentru a susține că măsurile implementate sunt conforme cu cerințele europene, în încercarea de a evita pierderea fondurilor.

Accesarea acestor sume este strict condiționată de îndeplinirea unor jaloane și ținte la termenele stabilite în cadrul planului. Planul Național de Redresare și Reziliență a fost aprobat inițial în octombrie 2021, având o valoare de aproximativ 29,2 miliarde de euro. După renegocieri, valoarea planului a fost redusă la aproximativ 20,1 miliarde de euro, dintre care 13,57 miliarde de euro reprezintă fonduri nerambursabile destinate investițiilor în infrastructură, sănătate și educație.

Surse

Sursa: Adevărul

Tot în Politică