Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a anunțat luni seară că autoritățile analizează mai multe strategii pentru a asigura funcționarea continuă a centralei nucleare de la Cernavodă. Obiectivul principal este evitarea unor situații de oprire a producției, fenomen care a avut loc în această vară din cauza scăderii debitului Dunării. Planurile vizează protejarea infrastructurii critice în cazul în care condițiile meteorologice vor deveni nefavorabile în perioada următoare.
Dumitru Chisăliță a menționat că a examinat zece posibile seturi de lucrări tehnice destinate acestui scop. Aceste soluții sunt gândite pentru a preveni afectarea centralei dacă seceta din anul 2027 va fi similară cu cea de anul 2026. Din totalul variantelor studiate, ministrul a evidențiat două direcții concrete de intervenție. Una dintre acestea vizează construcția unui baraj intermediar situat în apropierea gurilor de aspirație, pentru a menține nivelul apei necesar.
Proiectul cu baraj intermediar ar presupune utilizarea unor pompe de mari dimensiuni pentru a direcționa apa în zona de aspirație. Această măsură ar asigura un volum constant, astfel încât nivelul apei să nu scadă sub pragul de funcționare al pompelor. Totuși, ministrul a precizat că realizarea barajului Bala 2 ar necesita zeci de luni pentru finalizare. Din acest motiv, până la terminarea acestui proiect pe termen lung, este necesară aplicarea unor măsuri alternative de urgență.
O a doua soluție tehnică propusă este dezvoltarea unor turnuri de răcire cu convecție forțată, care ar putea funcționa fără a utiliza apă. Dumitru Chisăliță a explicat că acest sistem a fost dezvoltat în România de un investitor privat care a adaptat tehnologia pentru a evita problemele de aprovizionare cu apă. Se estimează că un astfel de sistem ar putea intra în funcțiune undeva în a doua parte a anului 2027, oferind o alternativă sustenabilă.
În prezent, autoritățile se concentrează pe analiza celor zece propuneri pentru a identifica cele mai eficiente soluții pe termen scurt. Ministrul a subliniat că proiectul Bala reprezintă o investiție pe termen lung, dar necesitatea unor soluții imediate rămâne o prioritate. Analiza celor variante propuse va permite selectarea celor mai viabile tehnologii pentru a garanta stabilitatea energetică a țării în fața riscurilor climatice.
Gestionarea resurselor de apă și a producției de energie rămâne un subiect de interes major pentru stabilitatea economică. În contextul recent, Hidroelectrica a raportat un profit de 3,11 miliarde de lei în perioada de nouă luni, înregistrând o creștere de 34%. Această evoluție a sectorului energetic subliniază importanța menținerii unui flux constant de producție, indiferent de variațiile debitului apelor din bazinul Dunării.