România nu reușește să își îndeplinească obiectivele privind atragerea vizitatorilor străini, din cauza procesului tardiv de stabilire a bugetelor de către Guvern. Discuțiile privind finanțarea se desfășoară abia primăvara, ceea ce face ca țara să rateze oportunitățile de participare la târguri internaționale de turism esențiale. Această situație afectează capacitatea de promovare a destinației România pe piețele externe, limitând vizibilitatea sectorului turistic național în fața competitorilor europeni.
Datele furnizate de Institutul Național de Statistică pentru primele opt luni ale anului 2026 indică o creștere modestă de 0,7% a sosirilor totale, ajungând la aproximativ 9,76 milioane de persoane. Turiștii străini au reprezentat doar 19% din acest total, în timp ce în luna august 2026 ponderea acestora a scăzut la 15,2%. Deși sosirile totale au crescut cu 9% în august față de anul precedent, numărul vizitatorilor străini rămâne minoritar față de turismul intern.
Principalele piețe de proveniență pentru turiștii străini sunt Germania, Italia și Israel, care au totalizat aproximativ 654.000 de persoane în anul 2025. Germania a înregistrat 246.500 de sosiri, Italia 225.000, iar Israel 182.600 de vizitatori. O parte semnificativă a acestora călătorește în interes de afaceri, deoarece în primul trimestru din 2026, două treimi dintre cei 414.000 de turiști străini au vizitat țara pentru conferințe sau cursuri.
Problema planificării este accentuată de lipsa predictibilității bugetare, ceea ce obligă operatorii să lucreze fără date concrete. Corina Martin, vicepreședinte a Federației Patronatelor din Industria Ospitalității, a explicat că deciziile privind târgurile externe sunt luate prin vot, dar fără a cunoaște sumele disponibile. Această incertitudine face ca prezența la evenimente majore să fie doar o estimare, fără garanția că vor exista fonduri pentru participarea necesară.
Impactul acestei strategii se vede la târgurile de profil, precum cel de la Berlin, unde România ocupă adesea standuri rămase disponibile. În loc de poziții centrale cu vizibilitate maximă, țara ajunge să aibă o prezență formală, lipsită de densitate. Deși bugetul pentru promovare a crescut în 2026 la aproximativ 4,5 milioane de euro, suma rămâne sub cerințele turoperatorilor, care solicită anual minimum 10 milioane de euro.
Situația turismului românesc este marcată de o poziționare defavorabilă în contextul european, fiind raportată la ultimele date ca având o evoluție în scădere. În timp ce turismul european a cunoscut creșteri, România a înregistrat un recul de 6,7%. Raportul Eurostat din septembrie 2026 a confirmat că România rămâne destinația cu cei mai puțini vizitatori străini din întreaga Uniune Europeană.