Sari la conținut
Ultima oră Românii își reduc cheltuielile pentru divertisment pentru a acoperi facturile și alimentele
Pulsul Patriei
Politică

Radicalizarea elevilor: Cum monitorizează poliția semnele de extremism în școli

Autoritățile explică faptul că semnalarea unui elev de către profesori nu duce automat la arestări, ci la măsuri de prevenire.

3 min citire

Autoritățile din România monitorizează atent semnele de radicalizare ideologică și extremism în mediul școlar, intervenind prin măsuri de prevenție și nu prin acțiuni penale imediate. Comisarul-șef Mădălina Mărgineanu, șefa Biroului de Investigare a Infracțiunilor Motivate de Ură din IGPR, și Mircea Tonița, șeful Serviciului de Investigare a Infracțiunilor de Terorism, explică faptul că procesul de intervenție este unul discret. Scopul principal este de a identifica riscurile înainte ca acestea să devină acte de violență sau infracțiuni grave.

Programul Previsio, coordonat de Serviciul Român de Informații cu parteneriatul Ministerului de Interne, are rolul de a instrui cadrele didactice și consilierii școlari. Acest proiect, finanțat prin fonduri europene, urmărește ca profesorii să recunoască indicatori specifici de radicalizare fără a transforma școlile în rețele de informatori. Mircea Tonița subliniază că poliția nu poate fi prezentă în fiecare instituție, motiv pentru care instruirea profesorilor este esențială pentru detectarea timpurie a comportamentelor atipice.

Semnele de alertă includ utilizarea simbolurilor precum svastica sau semnul „OK”, adoptat de grupuri de extremă dreapta, precum și comportamente de izolare sau automutilare. Autoritățile precizează că un elev care desenează simboluri controversate pe bancă sau care manifestă ideologii extreme nu este luat imediat în cătușe. În schimb, poliția verifică situația în liniște, în spate, iar dacă există indicii reale, se organizează discuții cu părinții și psihologii pentru a aborda problema într-un mediu controlat.

Fenomenul de radicalizare poate avea origini diverse, inclusiv influențe directe din cadrul familiei, chiar și în cazul unor părinți cu studii universitare. Pe lângă extremismul ideologic, poliția monitorizează și grupuri online periculoase, precum The Com sau True Crime Community, unde tinerii sunt atrași prin violență împotriva animalelor sau automutilare. Aceste comunități folosesc adesea șantajul cu fotografii intime pentru a forța copiii să comită acte de violență în scopul de a urca în ierarhia grupului.

În ceea ce privește relația cu platformele de social media, Mădălina Mărgineanu menționează că cooperarea este disponibilă în cazul dosarelor penale, dar procesul este lent. Poliția nu poate șterge postările imediat fără o bază legală, motiv pentru care cetățenii sunt încurajați să folosească funcția de „report” pentru a semnala conținutul inadecvat. Deși platformele precum TikTok sau Telegram cooperează sub reglementările europene, investigarea necesită adesea un mandat și un dosar penal în lucru pentru a identifica autorii.

În România, infracțiunile motivate de ură sunt investigat de diverse structuri, de la poliția judiciară până la unitățile de ordine publică. Deși Biroului de Investigare a Infracțiunilor Motivate de Ură de la nivel central are doar cinci angajați, se bazează pe specialiști din fiecare județ. În prezent, majoritatea cazurilor de hate crime rămân în sfera discursurilor online, însă autoritățile monitorizează constant tranziția de la simpla opinie politică la instigarea directă la comiterea de infracțiuni.

Surse

Sursa: HotNews

Tot în Politică