Principalele orașe din România se confruntă cu o lipsă gravă de spațiu verde, având un număr de copaci mult sub nivelul european. Analiza realizată de Monitorul Social evidențiază că cinci orașe majore, respectiv București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara și Constanța, dețin o acoperire cu coroanele copacilor care este mai mică decât jumătate din cea a orașelor europene. Această situație este agravată de o rată de motorizare foarte mare în regiunile românești, ceea ce amplifică efectele caniculei.
Bucureștiul prezintă o acoperire cu coroanele copacilor de doar 21,9%, o cifră mult sub cea a orașelor precum Berlin, care are 43,8%, sau Varșovia, cu 39,7%. La fel și Cluj-Napoca, cu 25,7%, Iași, cu 23,7%, și Timișoara, cu 22%, rămân sub media europeană de 28,3%. Constanța se află în cea mai critică situație, având doar 12,7% acoperire, ceea ce o plasează pe locul 651 din cele 732 de orașe analizate de Agenția Europeană de Mediu.
Problema motorizării este la fel de accentuată în capitală, unde numărul de autoturisme este extrem de ridicat. Conform datelor Eurostat din 2024, în regiunea București-Ilfov există 671 de autoturisme la 1.000 de locuitori, o valoare de două ori mai mare decât în Berlin, unde cifra este de 334. Singura regiune care depășește acest nivel este Varșovia, cu 685 de mașini la 1.000 de locuitori. Cifrele pentru București includ și vehiculele utilizate de companii sau prin leasing.
Efectele acestui deficit de vegetație și al traficului intens se simt cel mai puternic în perioadele de caniculă. Specialiștii explică faptul că copacii reduc temperatura prin umbră și evapotranspirație, însă orașele cu asfalt și parcări generează căldură excesivă. Grupurile de populație cele mai afectate de aceste temperaturi ridicate sunt vârstnicii, copiii, persoanele care lucrează în aer liber sau cei care locuiesc în blocuri fără sisteme de izolație sau aer condiționat.
Strategia UE pentru biodiversitate impune ca orașele cu peste 20.000 de locuitori să implementeze planuri de înverzire urbană. Pentru comunitățile din România, protejarea arborilor și dezvoltarea unui transport public eficient nu mai reprezintă doar o preocupare estetică, ci devin măsuri esențiale de sănătate publică. Aceste acțiuni sunt necesare pentru adaptarea la creșterea temperaturilor și pentru reducerea impactului poluării și al căldurii urbane asupra cetățenilor.
În contextul european, gestionarea mediului urban este o prioritate pentru sănătatea populației. Deși unele capitale cu venituri mai mici, precum Sofia, reușesc să mențină o acoperire de 36,8%, orașele românești rămân în urmă. Această discrepanță subliniază necesitatea unor politici locale de urbanism care să prioritizeze spațiile verzi în detrimentul extinderii suprafețelor asfaltate și a dependenței de mașina personală.