România se confruntă cu o lipsă acută de angajați calificați, în condițiile în care o parte semnificativă a populației active nu accesează programe de pregătire profesională. Datele OCDE din 2024 arată că doar 4% dintre românii cu un nivel scăzut de calificare au urmat cursuri de educație sau formare, o cifră mult sub pragul de 27% înregistrat la persoanele cu studii superioare. Această disparitate afectează capacitatea economiei de a răspunde cerințelor unei piețe în continuă schimbare.
Accesul la educație este marcat de diferențe majore între mediul rural și cel urban, precum și între nivelurile de studii. În 2024, participarea la formare a fost de doar 8% în mediul rural, în comparație cu 24% în mediul urban, în timp ce printre șomeri rata a fost de 5%. Raluca Pârvu, Business Manager BPI Romania, explică faptul că veniturile mici reduc posibilitatea de a finanța o pregătire nouă, ceea ce restrânge accesul la locuri de muncă mai bine plătite și alimentează un cerc vicios.
Barierele financiare sunt accentuate de costurile ridicate ale instruirii, un curs de calificare de nivel 1 putând costa cel puțin 1.000 de lei. Pentru un angajat care primește salariul minim, o astfel de sumă este dificil de alocat după acoperirea cheltuielilor curente. Pe lângă lipsa banilor, un raport OCDE identifică și lipsa timpului din cauza muncii sau a responsabilităților familiale ca obstacole majore în calea participării adulților la programele de formare necesare.
Cererea de personal calificat este în creștere, cu o prognoză Cedefop care estimează o creștere de 26% a cererii de lucrători calificați în România până în 2035. În special, domeniile IT și comunicații ar putea vedea o creștere de 7,8% pe an până la aceeași dată, alături de arhitectură, inginerie și servicii informatice. Totuși, în industrie, trecerea la echipamente automatizate impune angajaților noi competențe pentru operarea și supravegherea tehnologiilor moderne.
Digitalizarea pune presiune pe personalul de execuție, existând aproximativ 12% dintre lucrătorii români într-o categorie cu risc ridicat de automatizare. Raluca Pârvu avertizează că operarea unei mașini poate înlocui gestul manual, iar cei care nu se adaptează riscă să fie înlocuiți de persoane mai bine calificate. În prezent, aproape 40% dintre lucrătorii din România activează într-un domeniu diferit de cel în care s-au specializat, conform unor analize OCDE din 2025.
Pentru a aborda această situație, România utilizează o strategie națională pentru formarea adulților pentru perioada 2023-2027. Soluțiile propuse includ stimulente fiscale pentru angajatori, credite individuale de formare sau concedii plătite pentru cursuri. Miza principală rămâne reducerea distanței dintre nevoile companiilor de a găsi personal pregătit și limitările financiare sau de timp ale angajaților care ar putea beneficia de aceste programe de specializare.