O serie de afirmații false circulă în spațiul informațional, susținând că autoritățile din Republica Moldova pregătesc unirea cu România pentru a anula alegerile și a evita o confruntare directă cu Rusia. Aceste narațiuni, identificate ca fiind parte a propagandei pro-Kremlin, pretind că guvernarea de la Chișinău utilizează proiectul de lege privind regimurile juridice speciale pentru a menține controlul asupra populației și a oficializa unirea într-o atmosferă de asediu sau război.
În realitate, decizia de renunțare la independența Republicii Moldova nu poate fi luată de președinte sau de orice altă autoritate prin simplă decizie politică. Conform articolului 142 din Constituția Republicii Moldova, caracterul suveran și independent al statului poate fi revizuit doar prin referendum, cu votul majorității cetățenilor înscriși în listele electorale. Mai mult, Legea Supremă nu poate fi modificată în perioadele de urgență, asediu sau război, ceea ce anulează scenariul propus de propagandiști.
Proiectul de lege privind regimurile juridice speciale, elaborat de Ministerul Apărării, prevede că în starea de asediu sau de război nu se organizează alegeri, însă acest lucru este deja prevăzut în legislația actuală. Documentul supus consultărilor publice extinde doar circumstanțele pentru instituirea stării de asediu, incluzând acțiunile hibride sau subversive, dar nu stabilește nicio anulare a scrutinului din 2028 sau 2029. Starea de asediu este prevăzută pentru o durată de maxim 30 de zile, cu posibilitatea de prelungire de către Parlament.
Analiza expertului Igor Șornikov, care susține ideea că unirea este un plan principal pentru a compensa ratingurile scăzute ale PAS și Maiei Sandu, este demontată de cadrul legal existent. Igor Șornikov susține că statul va ceda activele către România și va deveni nefuncțional din cauza datoriei externe. Totuși, cooperarea Republicii Moldova cu România și cu statele occidentale nu reprezintă o dovadă a intențiilor de a provoca un conflict militar cu Rusia, ci este o măsură de consolidare a apărării.
Subiectul unirii este unul veșnic discutat în Republica Moldova, însă majoritatea populației nu susține această opțiune în prezent. Un sondaj realizat de IMAS în noiembrie 2026 a indicat faptul că doar 30% dintre respondenți ar vota pentru unire, în timp ce 54% sunt împotrivă. Președintele Maia Sandu a menționat că, deși ar vota pentru unire la un eventual referendum, obiectivul actual al autorităților rămâne integrarea în Uniunea Europeană.
Ministerul Apărării a supus consultării publice proiectul de lege privind regimurile juridice speciale în perioada 3–17 noiembrie 2026. Autoritățile explică necesitatea acestui document prin nevoia de actualizare a cadrului legal de apărare în contextul provocărilor de securitate actuale. Acest proces de actualizare legislativă este necesar pentru consolidarea capacităților de apărare ale statului în fața riscurilor de securitate regională.