Republica Moldova a fost martorul unei incursions de drone în după-amiaza zilei de marți, 17 noiembrie 2026. Șapte aparate de zbor au pătruns neautorizat în spațiul aerian al țării, dintre acestea cinci sau șase ajungând la sol. Incidentul a provocat o stare de alertă în Chișinău, unde s-au auzit explozii, iar o dronă a fost surprinsă zburând deasupra sectorului Botanica, în zona Aeroportului Internațional Chișinău.
Căderile de drone au fost raportate în proximitatea mai multor localități, printre care Cheltuitori, Pohorniceni, Pogrebeni, Cuhureștii de Jos și Băxani. În raionul Ocnița, un al șaselea aparat de zbor a căzut, deși nu există încă o confirmare oficială, însă Poliția de Frontieră a găsit fragmente ale unui aparat în extravilanul localității Naslavcea. Al șaptelea aparat de zbor a dispărut de pe sistemele de monitorizare în zona orașului Leova, spre granița cu România.
Incidentul a afectat direct traficul aerian civil, deoarece trei aeronave se aflau în zbor în același timp. Un avion de pe ruta Sharm el-Sheikh – Chișinău a fost direcționat către o zonă sigură de lângă frontiera cu România, unde a așteptat 30 de minute la o altitudine de peste 3.000 de metri. Dronele detectate evoluau însă la înălțimi de maximum 1.000 de metri, permițând ulterior redeschiderea sectorului Centru pentru alte aterizări.
Din motive de securitate, activitatea posturilor vamale de frontieră a fost oprită temporar în zonele Ocnița, Otaci, Unguri, Briceni, Grimăncăuți și Clocușna. Autoritățile au luat măsuri suplimentare pentru protecția funcționarilor și a cetățenilor, în timp ce specialiștii Secției tehnico-explozive de la Inspectoratul General al Poliției au fost trimiși în zonele unde s-au auzit explozii. Politicienii din opoziție au reacționat prin ironii, susținând că dronele ar fi apărut pentru a speria populația.
Președinta Maia Sandu a condamnat acțiunile Moscovei, afirmând că Rusia demonstrează cinism prin trimiterea dronelor de război în Moldova. Ministrul de Externe, Mihai Popșoi, a descris incidentul ca fiind o încălcare gravă a suveranității și o amenințare la adresa securității regionale. Guvernarea a subliniat necesitatea de a crește sprijinul pentru Ucraina și de a investi în apărarea națională pentru a face față acestor atacuri care pun în pericol viețile omenești.
Aceste evenimente de securitate regională se încadrează într-un context de tensiuni constante între Rusia și statele vecine. În timp ce Moscova continuă să își exercite presiunea prin metode hibride, discuțiile despre securitatea energetică și stabilitatea ordinii mondiale rămân prioritare. Incidentul de la Chișinău subliniază vulnerabilitatea infrastructurii de apărare a Republicii Moldova în fața noilor tehnologii de atac utilizate în conflictele actuale.