Industria turistică din România se confruntă cu o lipsă gravă de coerență strategică în ceea ce privește exportul de servicii, conform unei analize realizate de Gheorghe Fodoreanu. Expertul subliniază că, deși potențialul este uriaș, lipsa unei planificări pe termen lung și a unei colaborări reale între autorități și structurile profesionale împiedică maximizarea veniturilor economice. Această situație afectează capacitatea țării de a atrage turiști străini și de a genera valută prin produse turistice bine structurate.
Analiza indică faptul că turismul de afaceri reprezintă principalul motor al veniturilor din export, fiind susținut de evenimente politice, sportive și culturale internaționale. Alte segmente cu potențial ridicat sunt turismul balneoclimateric, circuitele turistice și city break-urile, însă acestea sunt subutilizate. În schimb, segmentul litoralului și cel montan ocupă poziții inferioare în ierarhia profitabilității la export, din cauza unor deficiențe de pregătire și a unei infrastructuri care nu este încă adaptată cerințelor turiștilor internaționali.
În ceea ce privește promovarea, Gheorghe Fodoreanu critică modul în care România participă la târgurile internaționale, precum World Travel Market Londra. El menționează că aceste participări sunt adesea simple acțiuni de imagine, lipsite de rezultate comerciale concrete și de o pregătire riguroasă a pieței. Lipsa unei liste de evenimente prioritare și absența reprezentanților autorităților la conferințele tematice de import transformă aceste oportunități în eșecuri, deoarece nu se reușește atragerea de noi parteneri sau de segmente noi de clientelă.
Un alt obstacol major este reprezentat de instabilitatea politică, manifestată prin schimbarea frecventă a liderilor de la Minister. Aceștia ajung în funcții fără cunoștințe elementare despre mecanismele exportului de servicii, generând neajunsuri și blocând specialiștii din industrie. Gheorghe Fodoreanu propune ca agențiile de incoming să fie recunoscute drept motoarele reale ale exportului, subliniind că succesul depinde de profesionalismul resurselor umane și de capacitatea acestora de a reprezenta corect imaginea României în afara granițelor.
Pentru a remedia aceste probleme, este necesară implementarea unui proces de participare la târguri format din trei etape obligatorii: pregătirea pieței, desfășurarea evenimentului și consolidarea comunicării post-târg. Expertul recomandă ca asociațiile profesionale, precum ANAT, să devină parteneri reali ai Ministerului, creând un colectiv dedicat exclusiv exportului. Doar prin astfel de structuri de colaborare și prin respectarea etapelor de marketing se poate asigura că produsele turistice românești sunt achiziționate efectiv de turiștii străini.
Dezvoltarea turismului în România depinde de o infrastructură modernă și de stabilitatea deciziilor administrative. În contextul economic actual, sectorul turismului de afaceri și cel balnear sunt văzute ca piloni strategici, însă succesul lor este condiționat de relația cu structurile medicale internaționale și de capacitatea de a menține o clientelă stabilă prin servicii de înaltă calitate.