Situația financiară a cetățenilor din România indică o vulnerabilitate crescută în fața riscurilor economice neprevăzute. Conform studiului Barometrul Datoriilor 2026, realizat de Kantar România pentru compania KRUK România, un din trei români se află într-o stare de fragilitate financiară. De asemenea, datele arată că aproximativ 73,1% dintre respondenți nu ar avea capacitatea de a acoperi o cheltuială neprevăzută care să egaleze valoarea a șase salarii lunare.
Evoluția indicatorilor economici reflectă o scădere a stabilității pentru populație. Indicele Sustenabilității Financiare a coborât la 50 de puncte în anul 2026, de la un nivel de 52 de puncte în anul precedent și 56 de puncte în 2024. Această tendință negativă este susținută de creșterea proporției persoanelor cu o situație financiară fragilă, care a urcat de la 27,2% la 33,7%, în timp ce cei cu o sustenabilitate bună au scăzut de la 33,4% la 28,1%.
În ceea ce privește capacitatea de a pune bani deoparte, studiul menționează că 58% dintre români reușesc să economisească într-o lună obișnuită. Suma medie economisită a crescut de la 1.900 de lei în 2025 la 2.200 de lei în 2026, însă suma mediană rămâne de aproximativ 1.000 de lei. Diferența dintre aceste valori indică faptul că media este influențată de persoanele care pot depune sume mult mai mari, în timp ce majoritatea economisesc cantități modeste.
Problemele de gestionare a banilor sunt evidente și prin prezența restanțelor. Aproximativ 12% dintre respondenți au cel puțin o plată restantă, valoarea medie a acestor datorii depășind 4.100 de lei. Cele mai mari restanțe se înregistrează la creditele bancare și la finanțările de la instituțiile financiare nebancare, unde suma medie ajunge la circa 5.800 de lei, fiind urmate de împrumuturile de la cunoștințe, cu o medie de aproape 5.700 de lei.
Factorii care împiedică economisirea sunt în principal lipsa resurselor financiare, menționată de 83% dintre cei care nu pot pune bani deoparte. Instabilitatea economică este indicată de 80,1% dintre acești oameni, iar 78,1% declară că au cheltuieli mai mari decât veniturile lor. În ceea ce privește prioritățile, utilitățile și serviciile de bază sunt menționate de 91,3% dintre participanți, urmate de alimente, cu 85,5%, și cheltuielile pentru sănătate, care au urcat pe locul al treilea cu 75,4%.
Analiza comportamentului financiar relevă o discrepanță între percepție și realitate. Deși 72% dintre respondenți consideră că dețin un nivel ridicat de cunoștințe financiare, 70,3% susțin că au nevoie de o educație mai bună în acest domeniu. Această nevoie de informare este crucială, deoarece 31,2% dintre cetățeni admit că nu își planifică niciodată bugetul personal sau cel al familiei, ceea ce poate accentua riscurile în perioade de criza economică.