Vicepremierul și ministrul de Interne, Marian Neacșu, a anunțat marți seară, 17 noiembrie, că procesul de reformă aplicat companiilor de stat va continua prin evaluări individuale. Acesta a explicat că deciziile privind viitorul acestor entități vor depinde de situația lor financiară, existând trei direcții posibile: salvarea, reorganizarea sau închiderea lor. Reforma este descrisă ca fiind un program ambițios, menit să rezolve lipsa de performanță cronică în întreprinderile publice din România.
În ceea ce privește TAROM, Marian Neacșu susține că societatea poate fi rentabilizată printr-o infuzie de capital și prin implementarea unui management mai performant. Vicepremierul a menționat că discuțiile privind un posibil parteneriat cu mai multe companii din zona Golfului sunt în cele mai avansate stadii de negociere. Există șanse reale ca acest demers să ducă la o înțelegere, oferind companiei resursele necesare pentru a ieși din zona de necompetitivitate economică.
Pentru a facilita această transformare, guvernul va încerca să poarte discuții cu Comisia Europeană pentru obținerea unei infuzii de capital. Marian Neacșu a subliniat că TAROM are obligația de a returna ajutorul financiar primit anterior de la Uniunea Europeană în cadrul planului de restructurare. Acesta a criticat soluțiile trecute, precum vânzarea unor sloturi de transport, afirmând că o astfel de măsură nu reprezintă soluția corectă pentru viitorul companiei.
Problema managementului a fost identificată ca fiind un factor decisiv în declinul multor societăți de stat. Conform vicepremierului, companiile nu au ajuns în situația actuală din întâmplare, ci din cauza unui management defectuos care a afectat competitivitatea lor. În acest context, se urmărește găsirea unei conduceri performante, utilizând atât resursele interne ale companiei, cât și sprijinul financiar din partea statului român.
Situația financiară a întreprinderilor publice rămâne critică, având în vedere că în România există 1.639 de companii de stat. Dintre cele 165 de societăți de la nivel național, în anul 2024 s-au înregistrat pierderi de aproximativ un miliard de euro. Unul dintre exemplele de gestionare deficitară este CFR Marfă, care a acumulat pierderi de peste 600 de milioane de lei și datorii de peste trei miliarde de lei, înainte de trecerea la Carpatica Feroviară.
Reforma companiilor de stat este strâns legată de cerințele impuse de Uniunea Europeană prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Aceste reguli europene impun criterii stricte de performanță pentru membrii consiliilor de administrație și condiții specifice de guvernanță corporativă. Obiectivul final este transformarea acestor entități din centre de pierderi în companii care respectă standardele de eficiență europene.