Sari la conținut
Ultima oră Lupta pentru întoarcerea Alinei Apostol în România: de ce rămâne în detenție în China
Pulsul Patriei
Economie

Salariul minim ar putea depăși 5.000 de lei în 2027, avertizează economiștii despre riscurile pentru firme

Ministerul Muncii analizează trei scenarii pentru nivelul salariului minim brut, iar o variantă implică o creștere de peste 700 de lei.

3 min citire
Salariul minim ar putea depăși 5.000 de lei în 2027, avertizează economiștii despre riscurile pentru firme
Foto: Newsweek România

Ministerul Muncii analizează în prezent trei variante posibile pentru nivelul salariului minim brut în anul 2027. Conform documentelor analizate, valorile propuse variază între 4.593 de lei, 4.884 de lei și 5.079 de lei. Această ultimă variantă ar reprezenta o creștere semnificativă de 754 de lei față de pragul actual de 4.325 de lei, generând discuții aprinse privind impactul economic asupra societății.

Situația generează tensiuni între reprezentanții forței de muncă și angajatori, deoarece sindicatele solicită o majorare a salariului minim, în timp ce patronatele susțin ideea de înghețare a acestuia. Aceștia din urmă propun, în schimb, o reducere a taxelor pe muncă pentru a ușura povara financiară. Guvernul nu a luat încă o decizie oficială cu privire la care dintre aceste scenarii va fi implementat pe parcursul anului 2027.

Expertiza academică subliniază necesitatea unei corelații între venituri și eficiență. Andrei Ștefan Neștian, profesor la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor din Iași, avertizează că majorările salariale trebuie să fie strâns legate de productivitatea muncii. Dacă acest echilibru nu este menținut, firmele care operează cu marje mici de profit s-ar putea confrunta cu dificultăți majore, fiind forțate să reducă numărul de angajați, să își închidă activitatea sau să se relocheze.

Pe lângă riscul de șomaj, există și pericolul unei scăderi a consumului la nivel național. Economistul Dan Chirleșan atrage atenția asupra faptului că, chiar dacă companiile reușesc să își păstreze angajații și capacitatea de producție, acestea pot intra în dificultate dacă populația cumpără mai puține produse și servicii. Mai mult, expertul menționează presiunea exercitată de deficitul bugetar și de nivelul dobânzilor la împrumuturile statului.

Impactul acestor decizii economice se încadrează într-un context de fragilitate financiară, unde indicatorii macroeconomici sunt monitorizați cu atenție. În perioade de instabilitate, precum cele marcate de o recesiune concomitentă cu creșterea deficitului comercial, gestionarea costurilor cu forța de muncă devine o provocare critică pentru stabilitatea pieței de muncă și pentru capacitatea de absorbție a importurilor de către economia internă.

Decizia privind salariul minim brut rămâne un subiect de negociere între partenerii sociali și autorități. Alegerea unuia dintre cele trei scenarii de la Ministerul Muncii va determina direcția în care vor evolua costurile de producție și puterea de cumpărare a cetățenilor români în următorii ani. Rezultatul va influența direct atât sănătatea financiară a companiilor mici și mijlocii, cât și echilibrul bugetar al statului.

Surse

Sursa: Newsweek România

Tot în Economie