Sari la conținut
Ultima oră Italia oferă subvenții de până la 30.000 de euro pentru mutarea în Sardinia. Cine poate beneficia
Pulsul Patriei
Economie

Românii sunt pe primul loc în UE: aproape unul din cinci cetățeni nu își mai permite o masă cu carne sau pește

Datele Eurostat arată că 18,1% dintre români nu își pot asigura o alimentație consistentă la fiecare două zile.

3 min citire
Românii sunt pe primul loc în UE: aproape unul din cinci cetățeni nu își mai permite o masă cu carne sau pește
Foto: Adevărul

România ocupă primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește procentul persoanelor care nu își permit să consume carne, pește sau alternative vegetariene la fiecare două zile. Conform datelor furnizate de Eurostat, în anul 2025, 18,1% dintre cetățenii români se aflau în această situație de vulnerabilitate alimentară. Această cifră este semnificativ mai mare decât media europeană, care a fost de 8,5%, evidențiind o discrepanță majoră între nivelul de trai din România și restul continentului.

Problema centrală nu este reprezentată de prețul alimentelor în sine, ci de nivelul scăzut al veniturilor populației. Economistul Adrian Negrescu explică faptul că, deși alimentele din România nu sunt mai scumpe decât în Europa Occidentală, veniturile unei părți mari a populației sunt de câteva ori mai mici. Astfel, o familie românească alocă aproximativ o treime din bugetul de consum pentru mâncare, o proporție de două-trei ori mai mare decât cea raportată de familiile din vestul Europei.

Datele furnizate de INS confirmă această presiune financiară asupra gospodăriilor, indicând faptul că în trimestrul al doilea din 2026, cheltuielile medii pentru alimente și băuturi nealcoolice au fost de 1.581 de lei pe lună. Această sumă reprezintă aproximativ 32% din totalul cheltuielilor de consum ale unei unități de locuit. Situația este agravată de faptul că alte categorii de costuri au crescut mult mai rapid decât prețurile alimentelor, în special serviciile, care au înregistrat o creștere de 11,23%.

Cei mai afectați de această realitate economică sunt pensionarii cu venituri mici, familiile cu mulți copii, gospodăriile din mediul rural și persoanele fără venituri stabile. Totuși, riscul este prezent și pentru familiile care depind de un singur salariu. Adrian Negrescu subliniază că un salariat cu salariul minim care trebuie să plătească chirie sau rată și să facă naveta poate ajunge la sfârșitul lunii fără resurse pentru o alimentație echilibrată.

Tendința de scădere a calității alimentației este în creștere, procentul celor afectați evoluând de la 16,3% în 2024 la 18,1% în 2025. Economistul avertizează că, dacă veniturile nu vor ține pasul cu creșterea costurilor la energie, chirii și combustibili, acest procent ar putea depăși pragul de 20% în anul 2027. Pentru a evita această agravare, sunt necesare măsuri precum sprijinirea pensionarilor și reducerea presiunii facturilor asupra celor vulnerabili.

Evoluția acestor indicatori de consum reflectă o presiune economică constantă asupra bugetelor de familie din România. În contextul în care inflația serviciilor și a mărfurilor nealimentare rămâne la niveluri ridicate, capacitatea de absorbție a veniturilor pentru nevoile de bază devine tot mai limitată. Această dinamică pune sub semnul întrebării stabilitatea socială pentru grupurile de populație care se află deja la limita subzistenței.

Surse

Sursa: Adevărul

Tot în Economie