Sari la conținut
Ultima oră Japonia oferă 54,3 milioane de dolari pentru modernizarea agriculturii în Republica Moldova
Pulsul Patriei
Economie

Românii economisesc lunar, dar majoritatea nu au rezerve pentru situații de criză

Deși peste jumătate dintre cetățeni reușesc să pună bani deoparte, 73,1% nu pot acoperi o cheltuială neprevăzută de șase salarii.

3 min citire
Românii economisesc lunar, dar majoritatea nu au rezerve pentru situații de criză
Foto: Economedia

Românii arată o capacitate de economisire constantă, însă nivelul de siguranță financiară rămâne critic pentru majoritatea populației. Conform studiului Barometrul datoriilor 2026, realizat de Kantar pentru KRUK România, aproximativ 57,9% dintre respondenți reușesc să economisească într-o lună obișnuită. Totuși, acest comportament nu garantează existența unor rezerve suficiente pentru evenimente majore, deoarece 73,1% dintre oameni declară că nu ar putea face față unei cheltuieli neprevăzute echivalente cu șase salarii lunare.

În ceea ce privește sumele puse deoparte, există o diferență între media și mediana economiilor. Suma mediană lunară este de aproximativ 1.000 de lei, în timp ce media a crescut de la 1.900 lei în 2025 la 2.200 lei în 2026. Această disparitate indică faptul că, deși unele gospodării economisesc sume mari, pentru o parte importantă a populației economiile lunare rămân în jurul pragului de 1.000 de lei. Doar 31,1% dintre participanți au economii care ar putea acoperi cheltuielile pentru cel puțin șase luni.

Profilul celor care economisește variază semnificativ în funcție de educație, vârstă și regiune. Aproape trei sferturi dintre persoanele cu studii superioare, respectiv 73,1%, economisesc lunar, în timp ce în București-Ilfov acest procent este de 68,6%. Tinerii cu vârste între 18 și 35 de ani au o rată de economisire de 68,1%, iar în mediul urban ponderea este de 61%. Pentru 64,4% dintre cei care pun bani deoparte, numerarul rămâne principala formă de economisire utilizată.

Situația financiară generală a societății pare să se fragilizeze, reflectată în scăderea Indicele Sustenabilității Financiare (ISF). Acest indice a coborât la 50 de puncte în 2026, de la 52 în 2025 și 56 în 2024. Totodată, ponderea persoanelor aflate într-o situație financiară fragilă a crescut de la 27,2% la 33,7%, în timp ce proporția celor cu o bună sustenabilitate financiară a scăzut de la 33,4% la 28,1%. Principalele motive pentru care unii români nu economisesc sunt lipsa resurselor (83%), instabilitatea economică (80,1%) și cheltuielile mai mari decât veniturile (78,1%).

Există și o problemă de percepție legată de competențele financiare ale cetățenilor. Deși 72% dintre respondenți își evaluează propriile cunoștințe în domeniu ca fiind ridicate, 70,3% consideră că au nevoie să își îmbunătățească educația financiară. În plus, 31,2% dintre participanți declară că nu își planifică niciodată bugetul personal sau familial. Cosmina Marinescu, CEO KRUK România, subliniază că educația financiară este esențială pentru oferirea reperelor necesare gestionării veniturilor, cheltuielilor și a obligațiilor financiare.

Gestionarea datoriilor și a bugetului personal rămâne un subiect de interes pentru stabilitatea economică a țării. În contextul în care 12% dintre respondenți declară că au cel puțin o plată restantă, valoarea medie a acestor restanțe fiind sub 4.200 de lei, nevoia de planificare devine evidentă. Prioritățile de cheltuieli pentru români sunt dominate de utilități și servicii de bază (91,3%) și alimente (85,5%), urmate de sănătate (75,4%) și plata datoriilor sau restanțelor (71,6%).

Surse

Sursa: Economedia

Tot în Economie