Piața rezidențială din România traversează o perioadă de încetinire marcată, în condițiile în care numărul tranzacțiilor a scăzut cu aproximativ 36% în trimestrul al treilea din 2026, față de aceeași perioadă a anului precedent. În regiunea București-Ilfov, declinul a fost de circa 32%, însă prețurile locuințelor nu au cedat, fiind susținute de costurile de construcție și de oferta limitată din anumite zone. Această evoluție indică o discrepanță între volumul de vânzări și valoarea activelor imobiliare.
Scăderea activității a fost influențată și de problemele tehnice ale Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), care au afectat înregistrarea tranzacțiilor în luna iulie. Alexandru Pricop, consultant imobiliar, descrie această perioadă ca fiind una dintre cele mai dificile din ultimul deceniu, deoarece activitatea notarilor și finalizarea tranzacțiilor au fost perturbate. Deși în august operațiunile au început să fie reluate, iar septembrie a adus semne de îmbunătățire, imaginea de ansamblu a anului rămâne una de scădere.
Prețurile nu au scăzut deoarece costurile de construcție au crescut semnificativ, incluzând prețul terenurilor, al materialelor și al forței de muncă. Alexandru Pricop explică faptul că anumite categorii de angajați calificați din construcții au venituri foarte mari, oferind un exemplu cu un macaragiu care poate câștiga aproximativ 4.000 de euro. Această presiune asupra bugetelor de dezvoltare obligă dezvoltatorii să includă aceste cheltuieli în prețul final al apartamentelor, împiedicând o corecție a prețurilor.
O parte din cerere se îndreaptă acum către piața secundă, unde locuințele sunt deja construite și înscrise în cartea funciară. Această schimbare de comportament este alimentată și de majorarea TVA pentru locuințele noi, ceea ce oferă un avantaj de cost pentru tranzacțiile de revânzare între persoane fizice. În București, prețul mediu al locuințelor este de aproximativ 2.300 de euro pe metru pătrat, însă în zonele centrale și ultracentrale, oferta rămâne extrem de limitată.
Investitorii rămân prezenți, dar adoptă o abordare mult mai prudentă față de proiectele în fază incipientă. Dezvoltatorii care dispun de capital propriu sau de finanțare bancă sunt mai bine poziționați să continue proiectele, în contextul noilor reglementări privind utilizarea avansurilor încasate de la clienți. În timp ce unii cumpărători caută locuințe disponibile imediat pentru a evita timpii de așteptare, alții urmăresc proiecte cu facilități integrate, precum școli sau centre after-school.
Analiza pieței imobiliare trebuie făcută în contextul evoluției economice generale, unde inflația și dobânzile la creditele ipotecare joacă roluri esențiale. În prezent, dobânzile la creditele ipotecare în lei se situează la aproximativ 5,3%, în timp ce inflația este de circa 6,5%. Această diferență de indicatori este crucială pentru evaluarea reală a accesibilității locuințelor în raport cu veniturile populației și posibilitățile de finanțare.