O mare parte dintre tinerii din România, cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, își imaginează mutarea din localitatea actuală sau plecarea în străinătate pentru a găsi locuri de muncă mai bune și venituri superioare. Conform studiului Young Money Matters 2026, realizat de Cook Communications, aproximativ 72% dintre respondenți ar fi dispuși să facă acest pas. Din acest segment, 60% preferă relocarea într-o altă țară din Uniunea Europeană, în timp ce 34% vizează o mutare în interiorul României.
Disponibilitatea de a pleca este cea mai ridicată în rândul celor cu vârste între 18 și 21 de ani, unde rata atinge 79%, scăzând treptat pe măsură ce participanții sunt mai în vârstă. Principalele obstacole care îi rețin pe tineri sunt motivele de natură familială, menționate de 42% dintre participanți, urmate de costurile locuinței în noua destinație, indicate de 30%. De asemenea, 24% citesc cheltuielile pentru mutare drept o barieră, iar un alt segment de 24% menționează lipsa economiilor necesare până la angajare.
Teama de tehnologie joacă un rol crucial în percepția tinerilor asupra viitorului profesional, în special în ceea ce privește inteligența artificială. Studiul indică faptul că 66% dintre respondenți consideră că AI a redus numărul posturilor destinate începătorilor în ultimele 12 luni. În plus, 22% dintre cei deja angajați spun că poziția lor actuală este amenințată de dezvoltarea acestui tip de tehnologie, iar 33% se așteaptă ca acest risc să se materializeze în următorii doi ani sau mai târziu.
Presiunile financiare afectează direct planurile de viață, determinând 42% dintre tineri să amâne întemeierea unei familii. Pentru 24% dintre acești respondenți, amânarea este planificată pentru o perioadă de până la cinci ani, în timp ce 14% au stabilit un termen de așteptare mai lung. Din punct de vedere al veniturilor, 38% dintre tinerii români câștigă sub salariul mediu național, iar 42% au raportat o scădere a veniturilor disponibile în ultimul an, ceea ce îi obligă pe mulți să își suplimenteze câștigurile.
Pentru a compensa deficitul financiar, 45% dintre tinerii angajați desfășoară activități suplimentare, iar peste jumătate dintre aceștia, respectiv 54%, gestionează o mică afacere antreprenorială. Rezervele financiare rămân însă extrem de fragile, deoarece șase din zece tineri au economii care pot acoperi cheltuielile de trai pentru maximum o lună. Un sfert dintre participanți declară că rămân fără resurse financiare la sfârșitul fiecărei luni, iar 36% nu dețin deloc economii de urgență pentru situații neprevăzute.
Situația economică a tinerilor se încadrează într-un context de creștere a costului vieții și de limitare a perspectivelor de dezvoltare. Această realitate este reflectată și în utilizarea produselor financiare, unde indicatorii pentru cardurile de credit sau creditele de nevoi personale au scăzut față de anul 2025. În ciuda acestor dificultăți, majoritatea tinerilor rămâne optimistă, 74% considerând că își pot atinge obiectivele financiare propuse în viitor.