Secretarul de stat ungar responsabil cu cultura, Ervin Nagy, a anunțat că guvernul intenționează să schimbe modul în care proiectele culturale din Transilvania sunt finanțate. Într-o dezbatere organizată la Cluj-Napoca, acesta a subliniat necesitatea de a elimina factorul politic din procesul decizional. Noua abordare va pune accentul pe expertiză și pe calitatea proiectelor, asigurând astfel că resursele ajung la artiști pe baza performanței reale, nu a apartenenței la anumite grupuri politice.
Ervin Nagy a explicat faptul că accesul la cultură reprezintă un drept fundamental pentru copiii maghiari, indiferent de locul în care se nasc. Pentru a garanta acest lucru, oficialul susține că este necesară o infrastructură solidă și profesioniști competenți. El a criticat sistemul anterior, menționând dorința de a reconecta specialiștii la procesul de luare a deciziilor, în locul celor pe care i-a numit „confidenți politici” numiți de guvernul precedent.
În cadrul declarațiilor sale, secretarul de stat a afirmat că, pentru ca poporul maghiar să aparțină Europei prin cultură înaltă, calitatea trebuie să fie factorul decisiv. Sistemul de finanțare, care până acum a fost considerat unilateral, va fi pus la dispoziția tuturor celor care îndeplinesc criteriile. Bence Mattyasovszky-Zsolnay a adăugat că nimeni nu trebuie să se teamă de o scădere a fondurilor, ci doar de o distribuire mai echitabilă a acestora.
Oficialii au menționat că deciziile privind proiectele câștigătoare vor fi luate de colegi profesioniști, inclusiv de membri care provin din afara granițelor Ungariei. Această măsură vizează crearea unei culturi maghiare unitare și organice, unde artiștii din diaspora sunt inclși în procesul de evaluare. Se dorește astfel eliminarea „stigmatei NKA” și a percepției că ajutorul este motivat politic, transformând verificarea beneficiarilor într-un proces pur profesional.
Ervin Nagy a criticat și moștenirea guvernului anterior, vorbind despre „crime culturale” prin ratarea unor oportunități majore. El a punctat lipsa traducerilor ca un factor care împiedică literatura maghiară să fie prezentă în Europa, în ciuda existenței unor laureați ai Premiului Nobel. În ceea ce privește relațiile româno-maghiare, secretarul de stat a declarat că va încerca să reconstruiască punțile culturale distruse prin diplomația culturală.
Contextul finanțărilor maghiare în România este marcat de o concentrare masivă de fonduri în anumite zone și instituții. Între 2011 și 2021, statul maghiar a cheltuit aproape 2,9 miliarde de euro pentru afacerile maghiare din străinătate. Cercetările arată că majoritatea acestor sume au fost direcționate către instituții de elită, structuri bisericești și organizații din Cluj-Napoca, în timp ce comunitățile rurale au primit doar o parte infimă din resurse.