Guvernul maghiar a anunțat stoparea finanțărilor culturale acordate pe baze politice pentru proiectele derulate în Transilvania. Anunțul a fost făcut de secretarul de stat maghiar pentru cultură, Ervin Nagy, sâmbătă, în cadrul unei dezbateri organizate la Cluj-Napoca. Oficialul susține că este necesară o schimbare profundă în sistemul actual, punând accentul pe performanță, diversitate și pe prezența unor specialiști independenți în procesul de selecție a proiectelor.
Noul sistem de finanțare va pune accentul exclusiv pe expertiză, eliminând influența politică din procesul de decizie. Ervin Nagy a criticat dur deciziile luate de guvernul anterior, afirmând că vechea administrație a numit în funcții cheie doar „confidenți politici”. Acum, calitatea trebuie să devină factorul decisiv, oferind șanse egale tuturor artiștilor, indiferent dacă aceștia sunt tineri creatori din Cluj-Napoca sau aplicanți din Budapesta.
Bence Mattyasovszky-Zsolnay, vicepreședintele NKA, a evaluat moștenirea executivului anterior, descriind vechea metodă de finanțare drept o formă de „hrănire din palmă”. Oficialii au observat decalaje semnificative la nivelul microcomunităților din regiune și vor acorda o atenție specială spațiilor culturale independente. Ervin Nagy a acuzat fosta putere de comiterea unor „crime culturale”, menționând că, deși au existat sume uriașe, rezultatele externe, precum traducerile literare, lipsesc complet.
Analiza cheltuielilor arată că, între anii 2011 și 2021, statul maghiar a cheltuit aproape 2,9 miliarde de euro în afara granițelor, vârful fiind în 2020 cu 826 de milioane de euro. Din aceste sume, 69% au fost direcționate către Transilvania, însă majoritatea au ajuns la instituții de elită, structuri bisericești, fundații apropiate de UDMR sau grupuri media loiale. În schimb, comunitățile rurale au primit doar 4% din sprijinul financiar.
Sociologul Tamás Kiss a descris acest sistem anterior ca fiind o „competiție de loialitate”, care a transformat instituțiile din Transilvania. În ceea ce privește relațiile bilaterale, Ervin Nagy a declarat că, deși „punțile au fost incendiate”, acestea vor fi reconstruite prin rolul Institutelor Liszt în diplomația culturală. Această schimbare vizează corectarea distribuției inegale a fondurilor, unde aproape 60% din sprijinul pentru Transilvania a fost concentrat doar în Cluj-Napoca.
Finanțările culturale transfrontaliere reprezintă un instrument de diplomație culturală și de susținere a minorităților, însă distribuția lor a fost subiectul unor controverse privind utilizarea fondurilor publice. În contextul noilor reglementări, accentul se mută de la susținerea organizațiilor cu influență politică către dezvoltarea culturală a întregii regiuni, încercând să reducă decalajul dintre centrele urbane și mediul rural.