Tinerii din România se confruntă cu dificultăți locative majore, deși la nivelul întregii populații cheltuielile cu locuința par a fi mai mici. Datele Eurostat relevă faptul că România ocupă prima poziție în Uniunea Europeană în ceea ce privește supraaglomerarea spațiilor de locuit pentru tineri. În timp ce pentru populația generală indicatorii sunt favorabili, segmentul de vârstă tânără este afectat de costuri ridicate și de lipsa spațiului adecvat.
În ceea ce privește povara financiară, aproximativ 10% dintre românii cu vârste între 15 și 29 de ani locuiesc în gospodării care alocă peste 40% din veniturile lor pentru locuință. Această proporție este de două ori mai mare decât cea înregistrată la nivelul întregii populații din țară. Situația devine și mai critică pentru cei cu vârste între 20 și 24 de ani, unde procentul de 17,5% depășește media europeană de 11,1%.
Pe lângă aspectul financiar, problema spațiului este extrem de accentuată în România. Un procent de 60,4% dintre tinerii români cu vârste între 15 și 29 de ani trăiesc în gospodării supraaglomerate, ceea ce reprezintă cel mai înalt nivel din Uniunea Europeană. Media europeană pentru această categorie este de doar 26,9%, România fiind urmată de Letonia, cu 54,9%, și de Bulgaria, cu 52,8%.
Calculul cheltuielilor cu locuința include diverse costuri, precum chiria, utilitățile, întreținerea, reparațiile, dobânzile creditelor ipotecare și alte cheltuieli asociate. Din cauza acestor factori, tinerii din România părăsesc casa părinților, în medie, la vârsta de 27,4 ani. Această cifră este mai mare decât media europeană, care se situează la nivelul de 26,3 ani, indicând o dependență prelungită de locuința familiei.
La nivelul întregii Uniuni Europene, prețurile locuințelor au cunoscut o creștere medie de 69% între anul 2015 și al doilea trimestru din 2026. Această evoluție este influențată de creșterea prețurilor imobiliare, a chiriilor și a facturilor la energie. Deși în România doar 5% din populația generală depășește pragul de 40% din venituri pentru locuință, acest lucru nu înseamnă că accesul la proprietate este ușor pentru generațiile tinere.
Evoluția costurilor locative este strâns legată de dinamica pieței imobiliare și de fluctuațiile prețurilor la resurse. În România, indicatorul privind povara financiară a îmbunătățit semnificativ situația față de anul 2015, când 15,9% dintre cetățeni erau afectați de cheltuieli mari. Totuși, diferențele dintre populația generală și tineri subliniază faptul că independența financiară și accesul la spații adecvate rămân provocări majore pentru noile generații.