Datele provizorii furnizate de Institutul Național de Statistică (INS) indică o schimbare demografică majoră în România la începutul anului 2026. Populația rezidentă a țării a ajuns la 19 milioane de persoane, înregistrând un trend descendent. Din acest total, peste un sfert, respectiv 4,89 milioane de persoane, se află în categoria vârstnicilor de peste 60 de ani, ceea ce semnalează o îmbătrânire accelerată a societății românești.
Structura pe sexe în rândul persoanelor de peste 60 de ani arată o predominanță a femeilor, care reprezintă 58,7% din această categorie. Această evoluție este reflectată și de indicele de îmbătrânire demografică, care a crescut semnificativ în ultimul deceniu. În anul 2016, indicele era de 112 persoane vârstnice la 100 de tineri, însă în 2026 acesta a ajuns la 135,9, evidențiind o presiune tot mai mare asupra structurii sociale.
Silviu Vîrva, vicepreședintele INS, avertizează că această transformare are implicații directe asupra sustenabilității sistemelor de pensii, sănătate și protecție socială. Scăderea natalității și sporul natural negativ accentuează acest fenomen, ducând la o bază de contribuabili tot mai restrânsă. Silviu Vîrva subliniază că avem tot mai multe persoane vârstnice în raport cu generațiile tinere, ceea ce va crește cheltuielile pentru servicii sociale și pensii.
Pe plan economic, îmbătrânirea populației poate genera dificultăți de recrutare și un deficit de personal în diverse sectoare de activitate. Rata de ocupare la nivel național a fost de 48,3%, însă cifrele variază drastic în funcție de grupă de vârstă. Pentru persoanele de 60-64 de ani, rata de ocupare era de 38,5%, în timp ce la categoria 65-69 de ani aceasta cobora la 5,2%, iar pentru cei de 70-74 de ani era de doar 1,1%.
Pentru a gestiona această situație, Silviu Vîrva propune un sistem de îngrijire pe termen lung care să includă investiții masive în prevenție și susținerea îmbătrânirii active. Obiectivul nu trebuie să fie doar îngrijirea persoanelor dependente, ci și întârzierea apariției dependenței prin servicii adaptate la domiciliu sau în comunitate. Această abordare necesită politici publice, infrastructură adecvată și parteneriate între sectorul public și cel privat.
Fenomenul de îmbătrânire a populației este strâns legat de dinamica demografică a României, unde sporul natural negativ și migrația influențează constant numărul de rezidenți. Evoluția indicatorilor statistici relevă necesitatea unor ajustări structurale în modul în care statul gestionează resursele pentru protecția socială și sănătatea publică, pentru a face față cererilor unei populații cu vârstă avansată.