România a înregistrat o evoluție salarială semnificativă în perioada de aproape două decenii de la intrarea în Uniunea Europeană. Analizele bazate pe datele Eurostat arată că salariul mediu net din țară a crescut de aproape patru ori, de la nivelul de 312 euro în 2007, până la valoarea de 1.156 euro înregistrată în 2025. Această ascensiune de 270,5% a plasat România pe locul patru în UE în ceea ce privește ritmul de creștere a veniturilor salariale.
În clasamentul țărilor cu cele mai mari creșteri procentuale, România este depășită de Bulgaria, care a urcat cu 347,6%, de la 269 de euro la 1.204 euro pe lună. Urmează Letonia, cu un avans de 329,8%, și Lituania, care a înregistrat o creștere de 305,9%. Aceste economii din Europa Centrală, de Est sau din regiunea baltică au beneficiat de un ritm de creștere mult mai accentuat decât media Uniunii Europene, deoarece au plecat de la niveluri mult mai mici.
Deși ritmul de creștere este unul puternic, nivelul actual al veniturilor rămâne sub media europeană și sub cel al unor state vecine. În 2025, salariul mediu net din România de 1.156 euro este inferior celor din Polonia, de 1.590 euro, Cehia, de 1.741 euro, Estonia, de 1.878 euro sau Slovenia, de 2.022 euro. Chiar și în raport cu Ungaria, care are un salariu de 1.285 euro, și Croația, cu 1.407 euro, România se poziționează la un nivel inferior.
Prăpastia dintre veniturile din România și cele din economiile vest-europene rămâne însă foarte pronunțată. În 2025, salariul mediu net din Luxemburg a atins 4.656 euro, în timp ce în Danemarca acesta era de 3.785 euro, iar în Austria de 3.528 euro. În Țările de Jos salariile ajungeau la 3.399 euro, în Germania la 3.044 euro, iar în Franța la 2.695 euro, depășind cu mult media Uniunii Europene, care a fost de 2.496 euro.
Evoluția comparativă evidențiază faptul că statele cu venituri inițiale mici au avut un spațiu de recuperare mult mai mare față de cele dezvoltate. În timp ce media UE a crescut cu 43,1% față de 2007, când era de 1.744 euro, economiile din est au reușit să reducă diferențele. Totuși, deși România a urmat o traiectorie de creștere salarială importantă, nivelul veniturilor nu a ajuns încă la standardele economiilor mai dezvoltate din restul continentului.
Această dinamică a veniturilor se încadrează într-un context macroeconomic mai larg, în care deciziile privind indexarea pensiilor sau alte măsuri de ajustare ale cheltuielilor publice influențează puterea de cumpărare a cetățenilor. În timp ce salariile cresc, presiunea asupra bugetului de stat rămâne un factor relevant pentru stabilitatea economică a țării pe termen lung.