Producția de energie nucleară a revenit în Sistemul Energetic Național după ce Unitatea 2 a fost sincronizată cu rețea în această dimineață. Procesul de repornire a fost finalizat la ora 06.00, moment în care energia a început să fie injectată în sistem. Această mișcare marchează finalizarea perioadei în care România nu a mai avut acces la producția de energie nucleară, după ce ambele reactoare fuseseră oprite anterior.
Conform datelor furnizate de Transelectrica, Unitatea 2 a început livrarea energiei la o putere de 186 MW imediat după sincronizare. Procesul de creștere a capacității de producție va fi unul gradual, astfel încât reactorul să atingă valoarea sa nominală de funcționare abia vineri dimineață, la ora 09.00. Această repornire a fost amânată cu o zi față de decizia luată anterior, conform graficului de pornire al unității.
Situația la CNE Cernavodă este complexă, deoarece Nuclearelectrica SA a anunțat că și Unitatea 1 va fi reconectată la Sistemul Energetic Național abia pe data de 12 noiembrie 2026. Această decizie vine după ce specialiștii de la CNE Cernavodă trebuie să finalizeze lucrări de remediere. Se estimează că Unitatea 1 va putea atinge puterea sa nominală de funcționare în data de 13 noiembrie 2026, după ce procesul de reconectare va fi finalizat.
Istoricul recente al centralei arată că ambele unități au fost afectate de condițiile hidrologice, Unitatea 1 fiind oprită controlat pe 28 iulie din cauza debitului scăzut al Dunării. Ulterior, la jumătatea lunii august, a fost deconectată și Unitatea 2. Recent, Unitatea 1 a încercat o resincronizare pe 6 noiembrie 2026, însă puterea a fost redusă cu 370 MW pentru controlul vidului în turbină, ceea ce a dus la deconectarea finală a unității.
Unitățile de la Cernavodă reprezintă piloni esențiali pentru stabilitatea energetică, având o capacitate de 700 MW fiecare, fiind cele mai mari grupuri generatoare din sistemul energetic românesc. Procesul de gestionare a reactoarelor este critic pentru menținerea echilibrului între cererea de curent și oferta de energie electrică din țară, mai ales în perioadele de fluctuație a debitului de apă de la Cernavodă.
În cadrul sistemului energetic național, reactoarele de la Cernavodă ocupă o poziție strategică, asigurând aproximativ 20% din necesarul total de energie electrică al țării. Funcționarea acestora este vitală pentru securitatea energetică, oferind o bază de producție constantă care completează alte surse de energie din mixul național, menținând stabilitatea rețelei de distribuție.